V - Rose blossom

Trecusera 3 ani si nici unul din noi nu a mai adus vreodata vorba despre acel incident.
Aveam in jur de 17 ani. Eram o tanara inalta, cu par lung, negru, ochi albastri si corp bine proportionat. Imi era greu sa trec neobservata la scoala, avand in vedere si felul meu de a ma imbraca, gothic. Chiulam in masa, insa ma puteam lauda cu faptul ca eram destul de inteligenta astfel incat veneam la teste si scoteam cel putin o nota de trecere, copiind, invatand, sau folosind alte cai, mai putin ortodoxe. Ceilalti nu se luau de mine, dar nici nu se apropiau. Preferau sa ma ocoleasca. Mie imi convenea.
Eram in sala de clasa la ora de mate, in ultima banca si ma jucam plictisita cu creionul.
- Rose! Treci la tabla, striga profesoara.
M'am ridicat incet din banca si cascand m'am indreptat spre tabla. Am luat creta uda in mana si am inceput sa rezolv exercitiul. Deodata, am auzit usa scartaind si m'am intors sa vad ca Matt era acolo. Am scapat creta din mana si am ramas inmarmurita. Am simtit cum mi s'a strans stomacul si cum ramaneam fara aer. Profesoara il pofti inauntru.
- Acesta este Matt Sounders si va fi noul vostru coleg. Ia loc intr'o banca baiete, zise ea.
Matt saluta politicos clasa si trecu pe langa mine aruncandu'mi o privire curioasa. Am simtit cum mi s'a urcat tot sangele in cap si m'am intors cu fata la tabla, cautand creta dezorientata. Dupa ce am gasit'o, mi'am intors atentia catre exercitiu. Vederea imi era putin tulbure din cauza emotiilor, insa in cele din urma am reusit sa ma adun, astfel incat am terminat problema. Am tras aer in piept si m'am intors cu fata spre clasa. Spre teroarea, surprindearea, extazul, placerea mea, Matt era noul meu coleg de banca. M'am indreptat cu pasi marunti, asezandu'ma langa el.
- Hey, sopti acesta.
- Hey, am raspuns eu timida.
- Matt, zise el, intanzandu'si bratul.
I'am luat mana in a mea si i'am zis numele meu.
- Rose, ce nume original.
- Mersi.
- Liniste!! urla Plenovici (profesoara).
Am ridicat ochii spre clasa, observand ca toate c**vele ii aruncau priviri si zambete, baiatului blond, cu plete scurte si ochi albastri de langa mine. Un sentiment ciudat imi aparu, de parca as fi vrut sa le scot ochii cu furculita...Spre mahnirea mea, lui chiar ii placea atentia acordata si le zambi inapoi.
Se suna in sfarsit de pauza si, fiind ultima ora mi'am strans lucrurile, iesind prima pe usa. Cu pas grabit, mergeam furioasa, bucuroasa, trista, fericita, nici eu nu mai stiam, spre casa. Inainte sa ies din curtea scolii, o mana ma trase inapoi de umar. M'am intors gata sa'l lovesc, insa mi'am oprit impulsul, cand am vazut ca era Matt.
- Hey, unde te grabesti asa? zise el zambind.
- Ughh....acasa....
- Unde stai?
- Departe...
- Cool! Si eu! Putem merge impreuna.
- Ughh...
Isi aseza mana pe spatele meu si ma impinse dupa el. Am mers impreuna pana in fata casei sale, vorbind despre toate banalitatile care ne veneau in minte. Ajunsi acolo, ne'am oprit uitandu'ne unul la altul.
- Am impresia ca te cunosc de undeva...zise el.
Am simtit un nod in gat, insa am raspuns cat de calm am putut ca era doar imaginatia lui.
- Posibil...In orice caz...Esti foarte de treaba. Imi placi. Ma gandeam ca am putea sa ne mai vedem in weekend. Ce zici?
Inima incepu sa'mi bata cu o viteza de 5 batai pe secunda. Mi se facu cald si simteam cum lumea se invartea in jurul meu. Nu'mi venea sa cred! Matt vroia sa iesim in oras?? Woah!
- Ughh....bine....(mda, nu eram in stare sa scot o fraza normala..)
- Duminica, la 4, la patinuar?
- Nu stiu sa patinez...
- Nu'i nimic. Te invat eu.
- Bine, ne vedem acolo...
Se apropie de mine si ma pupa pe obraji, dupa care intra in casa. Eu am ramas acolo pentru cateva secunde, incercand sa procesez ce tocmai se intamplase. Am incercat sa nu ma mai gandesc pana am ajuns acasa, chiar daca era singurul lucru care imi ocupa mintea. Cand am ajuns, am intrat direct in camera mea, trantindu'ma in pat, cu fata in perna.
- Vad ca ti s'a indeplinit visul...
Recunoscandu'i vocea i'am raspuns fara sa ma misc din pat.
- Ce vis...?
- Matt...? Sper sa va distrati duminica.
- De unde stii?
Neavand un raspuns mi'am ridicat fata din perna, insa Evan nu mai era acolo. N'am dat mare importanta, avand in vedere ca eram prea confuza si cu capul in nori in urma intamplarilor din acea zi si mi'am bagat capul inapoi in perna, adormind.
Cya next time! Darkness be with you!