X - Even in death our love goes on...

Trecu aproape o luna si nici un semn de la Evan. Ma simteam singura si vinovata pentru tot si nu mai gaseam nici un motiv pentru care m'as ridica din pat decat pentru Matt, fara de care viata mea ar fi fost cu totul lipsita de sens. Simteam o piatra pe inima ce'mi ingreuna pieptul si nu ma lasa sa respir. Plangeam singura in noapte, fara umarul ce obisnuia sa ma sustina, fara cel ce ma facea totdeauna sa zambesc...fara Evan. Stiam ca nu mai pot trai astfel si am decis sa fac orice imi statea in putinta sa'l uit si sa trec peste. Insa nu puteam sa nu visez ca el se va intoarce si totul va fi ca inainte...
Cu ochii in tavan, nedormita, asteptam sa'mi sune ceasul. Urma sa ma duc la scoala. M'am ridicat din pat si mi'am facut ghiozdanul dupa care m'am imbracat si ma'm aranjat. Am iesit din casa, auzindu'l pe tatal meu urland ceva din urma. Am luat autobuzul si nu dupa mult timp am ajuns la scoala. De cum am intrat in clasa, profesoara incepu sa'mi faca panarama ca am intarziat din nou. Aparent ceilalti dadeau test si profitau de neatentia profesoarei la maxim. M'am dus in banca langa Matt.
- Hey, Rose! sopti el.
- Hey!
- Dai si tu test?
- Duh, am zis eu luand testul unui tocilar din spate.
El se uita dezorientat la mine. M'am intors si i'am lasat 5 lei pe masa, dupa care am copiat cele cateva randuri ramase de scris de la un altul.
______________________
- In Pauza -

- Vii la petrecere in seara asta? ma intreba Matt.
- Ce petrecere?
- Oh. Pai Amie da petrecere la ea...Nu te'a invitat?
- Nu.
- In orice caz, a zis ca pot aduce pe cine vreau cu mine. Deci mergi?
- Mm...nu stiu daca...
- Deci mergi.
- N'as prea...
- Mergi, zise el cu o fata incruntata.
- ...Ok.
- Perfect! zise el zambind. Vin sa te iau la 7 pm.
Cu acestea zise, Matt pleca cu baietii sa joace poker. Am ramas in banca, uitandu'ma pe geam la oamenii ce treceau prin curtea scolii si gandindu'ma. Ceva nou aparu in viata mea monotona. Nu prea vroiam sa merg, dar pentru Matt...orice, i guess.
Dupa scoala Matt ma conduse jumatate de drum pana acasa. Ajunsa la destinatie, m'am trantit in pat si am inchis ochii. Din reflex, mi'am imaginat ca Evan era langa mine si ma veghea de pe scaun cum obisnuia sa faca. Am deschis ochii imediat ce mi'am dat seama ce faceam si am incercat sa mi'l scot din minte. Evan era de domeniul trecutului. Trebuia sa'l uit si sa trec peste. Piatra de pe inima se ingreuna si mai mult, iar lacrimile incepura sa curga fara oprire.
- De ce...de ce eu...am soptit in ciuda. De ce mi se intampla toate numai mie...Vreau sa te uit...sa pleci...sa ma lasi in pace...nu mai existi...nu ai existat niciodata! m'am rastit eu, plangand.
M'am intors cu fata in perna si am urlat cat m'au tinut plamanii. Am plans pana la epuizare si am in cele din urma am adormit. Nu dura mult, caci ceasul suna. Era 6:30 pm si trebuia sa ma pregatesc pentru petrecere. M'am schimbat de haine si mi'am spalat fata manjita de rimel, reimprospatandu'mi machiajul. Pe la 7 pm Matt batu la usa.
- Intra, Matt.
- Hey, esti gata? zise el, sarutandu'ma.
- Da.
- Esti bine?
- Da...Doar putin obosita.
Ma lua de mana si am plecat impreuna pe motocicleta sa. Stateam cu mainile incolacite de trupul sau musculos si urmaream cu ochii inchisi cum vantul rece imi lovea obrazul. Cand am ajuns mi'am deschis ochii si am coborat de pe motocicleta. Ne'am luat de mana si am intrat in casa lui Amie. Era o vila cu 3 etaje si parea ca petrecerea a inceput de demult. Erau o groaza de oameni si muzica se auzea in tot cartierul. Din multime, aparu Amie care il saruta pe Matt pe obraz.
- Buna, Amie, striga Matt, pentru a se face auzit.
- Buna, dragule. Ma bucur ca ai venit. Vad ca ai mai adus pe cineva cu tine.
- Da, ea e iubita mea.
- Heh, ce dragut...
Ma simteam prost ca ei vorbeau despre mine de parca n'as fi fost acolo si n'as fi avut gura sa vorbesc si eu asa ca am intervenit si am intins mana catre Amie, salutand'o.
- Buna, buna....zise ea luandu'mi mana in sictir. Matt, hai sa bem ceva.
- Ok!
Amie il trase pe Matt dupa ea, iar eu am ramas singura, printre o gramada de straini care se holbau la mine. M'am dus si m'am asezat pe o canapea, nervoasa. Un tip se apropie si se arunca langa mine, asezandu'si mana pe dupa gatul meu. Duhnea a bautura si era imbracat cu un tricou negru foarte macho si niste blugi stramti.
- Ce faci, papusa? ma intreba el, ranjind si asezandu'si cealalta mana pe piciorul meu.
- Ce te bagi ca o.b.'u'n ..., am zis aruncandu'i o privire dezgustata.
Nu eram genul de persoana care injura cu orice ocazie...Doar cand ma enervam foarte tare.
- Ce limba ascutita ai, fah! Uite asa ma bag, ca vreau sa ti'o bag!
M'am infuriat la culme si l'am lovit cu bratara cu tinte de la mana in gat. Nu erau ascutite, astfel incat s'a ales doar cu o durere ingrozitoare. M'am ridicat si am plecat sa'l caut pe Matt. Era cu Amie si dansau ca niste salbatici cu sticla de bere in gura. Primul instinct a fost sa'i scot ochii lui Amie cu furculita, insa m'am multumit doar sa'l trag pe Matt langa mine.
- Matt!
- Moama, ce tare e petrecerea! Te distrezi?
- Matt, ma duci acasa sau ma duc singura?
- Ce? De ce?
- Te rog.
- Acum?
- Da.
- Bine, bine. Hai sa mergem. Stai sa'i zic pa lui Amie.
Se intoarse la ea si explica situatia. Amie i se arunca de gat si probabil din cate se vedea, il ruga sa ramana. In cele din urma se sarutara pe obraji si Matt ma lua afara.
- De ce vrei sa pleci?
- Hmm....am obosit.
- Dar abia am venit.
- Pot pleca singura daca nu vrei sa ma duci tu.
- Nu'i vorba de asta. Normal ca te duc eu.
- Te poti intoarce dupa, atunci.
- Rose...zise luandu'ma de maini. Nu mai are nici un farmec fara tine...
- Hah, sunt sigura ca Amie va avea grija sa te farmece destul.
- Deci asta era...
- Ce?
- Esti geloasa.
- Bineinteles ca nu.
Matt incepu sa rada.
- Ce??
- Nimic. Hai sa mergem.
- Nu sunt geloasa!
- Am zis eu ceva despre asta?
- Ughh...!
- Rose, stii bine ca te iubesc.
- Da...Si eu.
Ne'am urcat pe motocicleta si am plecat. Ma gandeam la momentul in care Evan imi zise pentru prima si ultima oara ca ma iubeste. Si cand era Matt beat si Evan conducea. Pacat ca nu era si acum sa ma salveze. Nu'mi pasa cat de beat era Matt. Nu'mi pasa ca n'aveam casca de protectie. Mi'am incolacit mainile mai strans in jurul lui. As fi vrut ca cel de care ma tineam sa fi fost Evan. Nu i'as fi dat drumul niciodata. Ma gandeam ca daca as fi actionat diferit, Evan nu m'ar fi parasit si am fi fost inca impreuna. Gandeam atat de intens incat nici n'am observat ca Matt o lua pe alta ruta. Abia cand opri mi'am dat seama ca suntem de fapt in fata casei sale.
- Nu e nimeni la mine acasa. Parintii mei sunt plecati inafara orasului. Daca tot n'am stat la petrecere putem sta la mine. Nu esti prea obosita pentru asta nu?
- Nu, am zis eu zambind.
Am intrat inautru. Mi'am amintit cand am intrat prima data in casa sa. Eram cu Evan si am dat acea vaza jos...Daca nu era Evan, as fi intrat in belea. Un suras imi aparu pe fata.
- Iti place casa? Nu'i cine stie ce, dar ma rog...
- Da imi place, foarte mult...
- Ti'e foame, sete, ceva?
- Nu.
- Ce bine! Ca n'aveam mancare. De obicei cumparau parintii, dar cum nu sunt acasa...
Am inceput sa radem.
- Vrei sa vedem un film?
- Sure.
Am mers in dormitorul sau si am pus filmul "The Lake House". Ne'am asezat unul in bratele celuilalt in pat si, pe intuneric, ne'am uitat la film. Era filmul meu preferat. O iubire imposibila intre doi oameni, din timpuri si spatii diferite. Imi amintea de mine si Evan. Numai ca in film cei doi se intalnesc in cele din urma si traiesc happily ever after. La sfarsit, cand cei doi se sarutara m'am uitat in ochii lui Matt si le'am urmat exemplul. Am inceput sa ne sarutam cu tot mai multa pasiune. Am inchis ochii si l'am lasat pe Matt sa ma sarute pe gat si in cele din urma sa'mi descheie camasa. Imi era frica, deoarece nu vedeam decat imaginea lui Evan in minte, insa nu puteam deschide ochii deoarece imi era si mai frica de adevar. Am tinut ochii inchisi si l'am lasat pe Matt sa'mi faca ce voia. Incercam sa'mi tin lacrimile sub pleoape. Nu voiam ca Matt sa ma vada plangand. Imi dadu pantalonii jos si ma saruta sub ombilic. Ma simteam oribil si stiam ca nu pot continua. Nu puteam face asta. Matt nu era cel pe care il vroiam cu adevarat. Abia atunci mi'am dat seama cat de mult il iubesc pe Evan si ca nu pot trai fara el. Am deschis ochii inlacrimati si l'am impins pe Matt de pe mine, fugind afara, goala asa cum eram. Matt fugi dupa mine in scurt timp insa imi pierdu urma. Eram deja departe in intuneric fugind, pana n'am mai putut si am cazut in genunchi de oboseala. Ma uitam la asfalt si vedeam cum lacrimile mele il umezisera.
- Ev..Evan...Evan..., sopteam.
M'am tarat pana am gasit o piatra. Am luat'o si am aruncat'o intr'un geam, spargandu'l. Am luat un ciob cazut si mi'am intors privirea spre cer.
- Imi pare rau, Evan. Imi pare rau...Te iubesc...
Am inchis ochii si dintr'o miscare mi'am taiat venele. Am urmarit sangele ce curgea abundent, pana am ametit si m'am asezat lata pe asfalt, asteptandu'mi sfarsitul. Nu'mi mai simteam corpul. Tot ce mai simteam era o raceala. Nu ma puteam misca. Inima imi batea din ce in ce mai lent. Am dat ultima suflare de viata din mine si am simtit o eliberare dupa care m'am ridicat in picioare. M'am uitat in jur si l'am vazut pe Matt fugind inspre mine. M'am dat intr'o parte deoarece aveam impresia ca o sa se izbeasca in mine. El nici nu ma vazu. In schimb se aseza jos in genunchi peste...cadavrul meu.
- Matt..., am soptit.
M'am asezat langa corpul meu urmarindu'l pe Matt care plangea langa el. Zaceam intr'o balta de sange iar pielea mea era alba, pe alocuri invinetita. Ma uitam, trista, la saracul Matt ce avea impresia ca era vina lui si plangea fara incetare. Deodata, am simtit o mana pe umar. M'am intors surprinsa.
- Evan! am strigat.
- Rose...De ce ai facut'o...
- Pentru ca...Evan...Te iubesc!
M'am ridicat in picioare si i'am sarit in brate, strangandu'l cat de tare am putut. Evan era uimit. Ma stranse si el in brate.
- Si eu te iubesc...si eu te iubesc, Rose.
Ne'am dat drumul si ne'am uitat unul in ochii celuilalt. Ii sclipeau ochii umezi si zambea putin trist.
- Sa nu ma mai parasesti niciodata, Evan.
Imi zambi larg si se apropie incet de mine sarutandu'ma. Ne'am luat in brate fara sa ne dezlipim buzele, razand si plangand simultan. In ciuda faptului ca murisem, eram mai fericita ca niciodata. Mi'am luat ramas bun de la Matt si am plecat impreuna cu Evan.
Matt ceda psihic dupa intamplare, insa in cele din urma, dupa ani de tratament, isi gasi pe altcineva si'si continua viata. Ocazional mi'am bantuit parintii, deoarece adoram fata pe care o faceau cand se speriau. Matt avu grija ca (,) corpul meu sa fie inmormantat, dupa cum mi'am dorit, langa cel al lui Evan.
Eu si Evan am ramas impreuna in eternitatea vietii de dupa moarte.

And they "lived" happily ever after.
Darkness be with you!
______________________
A Ghost's Story,
The End.